Prin Decizia civilă nr. 6504 din 22 noiembrie 2018, Curtea de Apel București admitea recursul formulat de Uniunea Salvați România (USR) și de consilierii municipali Roxana Wring și Ana Maria Ciceală, împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de Tribunalul București în dosarul nr. 19404/3/2017.
Cei doi consilieri municipali și USR acționaseră în judecată Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Municipiul București și Service Ciclop SA cerând anularea tuturor hotărârilor Consiliului General prin care au fost înființate 22 de companii municipale ale Primăriei Capitalei.În principal, USR contesta în fața instanței modalitatea de înființare a acestor companii, motivând că hotărârile CGMB au fost adoptate ilegal, cu votul a jumătate plus unu din numărul total de consilieri, iar nu cu votul a două treimi, așa cum ar fi fost necesar, dat fiind faptul că respectivele proiecte privesc patrimoniul Capitalei.Recent apărută, motivarea deciziei Curții de Apel București reține în cauză nu doar că a fost încălcat cvorumul de două treimi cerut de Legea administrației publice locale, ci și că, în cele 22 de societăți comerciale nou înființate, Consiliul General al Municipiului București are o pondere mult prea mare față de celălalt asociat, Ciclop SA, care este tot o societate comercială a Primăriei Capitalei. Dată fiind această disproporție vădită precum și faptul că Ciclop SA nu poate veni cu un aport real, în bani ori expertiză pentru a presta servicii ce nu au nici o legătură cu profilul său de activitate, instanța concluzionează că cele 22 de societăți comerciale, companiile municipale, sunt leonine. Asta înseamnă că nu a existat intenția reală a unei asocieri în vederea prestării unei activități economice. Și că asocierea s-au făcut de formă, unul dintre asociați controlând, în fapt, total societățile comerciale nu-i create.Hotărârile de înființare a companiilor municipale ar fi trebuit adoptate cu majoritate de două treimi!După ce, în faza procesuală a fondului, Tribunalul București respinsese acțiunea ca neîntemeiată, considerând că hotărârile CGMB contestate în cauză ar fi fost adoptate în mod legal, cu votul majorității consilierilor locali în funcție, în calea de atac, Curtea de Apel București (CAB) a admis recursul și a considerat că se impune reformarea hotărârii pronunțate de Tribunalul București.
În motivarea deciziei civile, judecătorii Curții de Apel au validat argumentele consilierilor municipali Wring și Ciceală și ale USR privind următoarele aspecte:
(i) faptul că hotărârile CGMB de înființare a companiilor municipale ale Primăriei Capitalei sunt hotărâri care privesc patrimoniul în accepțiunea art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și nu sunt supuse excepției prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. f) din același act normativ, avută în vedere de Tribunalul București și care stabilește regula majorității calificate pentru adoptarea hotărârilor indicate limitativ în cuprinsul textului legal și
(ii) art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice nr. 215/2001 prevede un cvorum necesar pentru adoptarea hotărârilor CGMB referitoare la patrimoniul autorității de două treimi din totalul consilierilor în funcție, iar nu majoritatea calificată, astfel cum în mod eronat a considerat prima instanță.
Dacă citim, însă, cu atenție Motivarea deciziei CAB, observăm că judecătorii Curții de Apel București au constatat mai întâi că hotărârea instanței de fond nu era motivată decât sub aspectul nelegalității hotărârilor CGMB izvorât din neadoptarea acestora cu majoritatea cerută de lege, nu și sub aspectul oportunității adoptării actelor, între altele privind încălcarea principiilor constituționale ale economiei de piață și asigurarea concurenței.
CAB a mai constatat că Tribunalul a interpretat eronat normele de drept material incidente în cauză atunci când a reținut că actele administrative contestate sunt legale întrucât ar fi fost adoptate cu majoritatea cerută de ele.
Astfel, hotărârile CGMB care produc efecte prin mărirea sau diminuarea patrimoniului autorității publice se adoptă NU cu majoritate simplă, de 50 plus 1, ci cu majoritate calificată, adică două treimi.
Adoptarea hotărârilor cu două treimi din totalul consilierilor în funcție este necesară pentru a evita abuzul de majoritate, respectiv situația în care formațiunile politice care dețin majoritatea în consilii pot să decidă în mod exclusiv asupra administrării întregului patrimoniu al unității administrativ teritoriale, fără să existe o dezbatere reală pe acest subiect.
Nu se poate face distincție în acest sens între hotărârile care produc efecte cu privire la bunurile imobile, terenuri și clădiri, și cele care privesc bunuri mobile în general sau bunuri incorporale, întrucât ambele categorii de bunuri sunt elemente ale patrimoniului.
Hotărârile atacate de reclamanți vizează constituirea de societăți cu capital parțial al unității administrativ-teritoriale, deci afectează patrimoniul acesteia.
Nu a existat intenție de asociere reală între CGMB și Ciclop SA!
Foarte interesantă și de o mare importanță este și analiza Curții de Apel București cu privire la lipsa dovezilor privind intenția de asociere în vederea desfășurării unei activități economice prin constituirea unor societăți pe acțiuni ce fac obiectul hotărârilor CGMB atacate.
Curtea de Apel arată că toate cele 22 de societăți comerciale nou înființate presupuneau asocierea Municipiului București cu o singură entitate, și anume SC Service Ciclop SA, care ar avea o participare de 0.1% din capitalul social al fiecărei societăți, în timp ce Municipiul București deținea 99,9% din acest capital social.
Or, Service Ciclop SA, societate înființată în anul 1998, are drept obiect principal de activitate prestarea de servicii de întreținere și reparații ale autovehiculelor, în timp ce obiectele de activitate ale noilor societăți pe acțiuni sunt extrem de variate: producerea și furnizarea energiei electrice, asigurarea serviciului de iluminat public, administrarea infrastructurii unităților sanitare ale municipalității, protecția civilă, servicii IT, construirea și administrarea bazelor sportive, punerea în valoare și exploatarea obiectivelor turistice din București, administrarea parcurilor, grădinilor sau ștrandurilor publice, administrarea rețelei de agreement, administrarea spațiilor publicitare, asigurarea și protecția obiectivelor de interes public și privat, consolidarea clădirilor cu risc seismic, servicii referitoare la proiectele de infrastructura mare ale Municipiului București, gestionarea unitară a fondului imobiliar, administrarea parcărilor publice, administrarea drumurilor, organizarea activității de transport local de personae, managementul sistemelor integrate de trafic, managementul flotei transportului public.
Curtea arată că Municipiul București asigură oricum controlul exclusiv asupra Service Ciclop SA deorece este asociat unic al acestei societăți, astfel încât și în societățile nou înființate va exercita un control absolut, neexistând așadar o intenție reală de asociere în vederea desfășurării unor activități economice.
Din această perspectivă, societățile nou înființate sunt leonine, adică aportul municipiului București este disproporționat de mare 99,9% față de aportul asociatului minoritar SC Ciclop 0,1%.
Mai mult, nu se poate demonstra existența vreunei contribuții concrete a Service Ciclop SA la buna desfășurare a activităților economice descrise de obiectul de activitate al vreuneia dintre societățile pe acțiuni înființate, deoarece acestea nu au nicio legătură cu obiectul de activitate principal al Service Ciclop SA-prestarea de servicii de întreținere și reparații ale autovehiculelor, iar acționarul minoritar nu deține cunoștințe sau experiență în domenii atât de variate.
Curtea de Apel concluzionează în sensul că nu se poate aprecia că Service Ciclop SA ar pune în comun resurse în vederea desfășurării unor activități economice pentru gestionarea unor servicii publice. Și nici expertiză, întrucât angajații SC Ciclop SA, în majoritatea lor tinichigii auto sau mecanici nu pot avea calificări necesare în „punerea în valoare și exploatarea obiectivelor turistice din București” sau în „administrarea infrastructurii unităților sanitare ale municipalității”, pentru a da doar două exemple aleatoriu.
În plus, art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice nr. 215/2001 prevede un cvorum necesar pentru adoptarea hotărarilor CGMB referitoare la patrimoniul autoritătii de două treimi din totalul consilierilor în funcție, iar nu majoritatea calificată, astfel cum în mod eronat a considerat prima instantă.
Astfel, instanța de recurs a dispus anularea actelor administrative contestate, având în vedere nelegalitatea hotărârilor CGMB în discuție, întrucât au fost încălcate cerințele de cvorum necesare pentru adoptarea hotărârilor CGMB referitoare la patrimoniul autorității de două treimi din totalul consilierilor în funcție.
În context trebuie reamintit faptul că, imediat după pronunțarea hotărârii CAB și apoi, în repetate rânduri, primarul general Gabriela Firea a declarat că această decizie nu produce nici un efect asupra companiilor municipale, pentru că nu dispune desființarea acestora. Edilul șef a mai spus că așteaptă motivarea deciziei CAB pentru a vedea ce căi de atac va utiliza împotriva acesteia.
Hotărârea Curții de Apel București este definitivă.
foto: Stirile ProTV
Comments are closed.