Press "Enter" to skip to content

Groapa de gunoi care intoxicā locuitorii Sectorului 1

INFINITUS - Creativity Level: Infinite

Agenție de publicitate online. Servicii Graphic Design și Publicitate pe Facebook

Astăzi, de la ora 11:00, s-a demarat un set de expertize la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) IRIDEX. Este vorba despre o expertiză complexă dispusă de către Tribunalul Municipiului București, în luna martie a acestui an, în urma probelor administrate de către Primăria Sectorului, în procesul cu operatorul CMID IRIDEX, SC Iridex Group Import-Export SRL, scrie bucurestifm.ro

Expertiza se va desfășura atât pe documente, cât și pe teren, prin măsurători privind calitatea aerului, suprafața reală a gropii de gunoi și cantitatatea de deșeuri depozitată, în mod real, la groapa de gunoi IRIDEX.

Potrivit instanței, măsurătorile trebuie să clarifice dacă la groapa de gunoi de la Chiajna, sat Rudeni, au fost depozitate mai mult de 4.500.000 mc de deșeuri, așa cum.prevede contractul din 1999 dintre Primăria Capitalei și IRIDEX.

Necesitatea acestei expertize este impusă de faptul că, la Chiajna, sunt, practic, două depozite de deșeuri. Primul se află pe concesiunea de 16,5 hectare de la Chiajna, celulele C1-C5, iar cel de-al doilea pe teren privat. aparținând IRIDEX, în suprafață de circa 10 hectare.

Potrivit unui document emis de către IRIDEX, aflat pe site-ul oficial al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) București, întitulat „Formularele Solicitare pentru revizuirea Autorizației Integrate de Mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) IRIDEX”, document ce poartă data de 20 aprilie 2018, celulele C1-C5, acum închise definitiv, ar ocupa o suprafață totală de 194.686 metri pătrați, din care 1777.000 metri pătrați reprezintă suprafața impermeabilizată, care se află în contact direct cu deșeurile, iar 17.686 ar fi suprafața taluzului exterior al digului de contur.

Potrivit aceluiași formular emis de către IRIDEX, celulele C6-C7, cele unde se mai depozitează și astăzi deșeuri, ar ocupa o suprafață totală de 78.343 metri pătrați. Din această suprafață, numai 55.570 de metri pătrați ar urma să fie ocupată cu deșeuri, 8.755 mod reprezentând drumul de acces, iar 1,4 hectare fiind ampriza digului de contur al depozitului pe latura de nord.

Unul dintre obiectivele stabilite de către TMB pentru expertiză este acela de a determina ce suprafață ocupă depozitul, în mod real.

O altă expertiză vizează instalațiile de producere energie electrică, iar o a treia expertiză vizează impactul CMID IRIDEX asupra factorilor de mediu!

Astfel, TBM a dispus ca: „Expertul să efectueze minim 3 măsurători pe aceeaşi direcţie în mai multe puncte ale amplasamentului deţinut de către S.C. Iridex Group Import Export S.R.L., pe raza sectorului 1, privind principalii compuşi chimici din aer care pot influenţa starea de sănătate a populaţiei, nivelurile de biogaz, hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, etc., în funcţie de viteza, direcţia, temperatura predominantă a vântului, faţă de zona de locuinţe şi în intervalele orare menţionate de către cetăţeni în plângerile formulate (inclusiv seara şi noaptea)…”!

De ce expertize?!

Expertizele au fost dispuse de către instanță în urma probelor administrate de către Primăria Sectorului 1 în procesul cu IRIDEX. Astfel, din documentele oficiale emise de către operatorul gropii de gunoi de la Chiajna, cu diferite prilejuri și aflate pe site-urile unor instituții publice, par să reiasă inadvertențe.

O primă inadvertență este aceea că, potrivit Contractului 955/11.03.1999, obiectul contractului îl reprezintă: „Proiectarea, execuția, exploatarea și postmonitorizarea unei rampe ecologice de depozitare a deșeurilor situate în zona Giulești-Sârbi, pe terenul identificat conform planului de situație din Anexa 1”.

Era vorba, de fapt, despre ecologizarea și exploatarea în continuare a unei gropi de gunoi existente în zona Giulești-Sârbi, unde fuseseră depozitate resturile rezultate în urma cutremurului din 1977.

Numai că, prin Protocolul 946/01.03.1999, deci datat înaintea Contractului 955/11.03.1999(?), Primăria Capitalei și IRIDEX schimbă de comun acord locația în Chiajna, Ilfov.

Desigur, pentru această „inadvertență” ar trebui să răspundă cei aflați acum 20 de ani la cârma Primăriei Capitalei și a Direcției de Utilități a acesteia.

Dar alte „inadvertențe” ne întâmpină, pe măsură ce citim Contractul 955/11.03.1999. Astfel, durata contractului este de 20 de ani. Iar cantitatea medie de deșeuri menajere și stradale este stabilită la 225.000 de tone pe an. Capacitatea maximă a depozitului este stabilită la 4.500.000 de metri cubi.

Ori, în formularul emis de către IRIDEX anul trecut, pentru reînnoirea Autorizației Integrate de Mediu, despre care am mai vorbit, se spune că volumul total al celulelor C1-C5 este de 4.500.000 de metri cubi, iar volumul disponibil al celulelor C6-C7 este de 1.600.000 de metri cubi.

Deci, pe ce bază a fost extinsă capacitatea CMID IRIDEX, rând contractul de acum 20 de ani, prelungit de către Primăria Capitalei cu un an prin Actul Adițional Nr. 3/22.03.2019, prevedea o capacitate maximă de 4,5 milioane metri cubi?!

Probleme ridică și fondul de închidere și monitorizare post-închidere a gropii de gunoi de la Chiajna.

Astfel, H.G. 349 are prevederi clare privitoare la existența și constituirea Fondului pentru închidere și monitorizare post-închidere. La articolul 12, alineatul 1, se stipulează clar următoarele:

1. Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere.

2. Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobandă deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică și fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică, în a cărei rază acesta își are sediul fiscal. Dobânda obținută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului.

3. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume.

Mai mult, în anul 2013, în Autorizația Integrată de Mediu nr.15, emisă de APM București pentru CMID-Iridex, adresa Poiana Trestiei 15-17, la pagina 35, se menționează că “Operațiile de închidere vor avea la bază un proiect realizat pe baza planului de închidere, ce va avea toate avizele impuse de legislația în vigoare”. Dar, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa.

De asemenea, nu trebui omis faptul că proiectul Planului de Închidere este realizat de IRIDEX, la finalul anului 2016, pentru “DEPOZITUL CONFORM DE DEȘEURI din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Iridex-București, sector 1, Str. Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27 – Proiect Tehnic de închidere a depozitului conform de deșeuri”, și depus la APM București, la 15.12.2016, precizează la pagina 4 că ”Depozitul conform de deșeuri a fost înființat în perioada 1999-2001, având la bază un proiect care prevede o capacitate utilă exploatabilă de 4.500.000 metri cubi. Proprietarul și beneficiarul activităților de eliminare, prin depozitare a deșeurilor pe acest depozit, este Primăria Municipiului București, care a delegat această activitate către S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., în urma unei licitații publice deschise internațional”.

La pagina 5, același document spune că ”În anul 2011 s-a finalizat construcția a două noi celule de depozitare, celulele 6 și 7, în baza autorizației nr. 182/17/P/6052 din 31.05.2010, emisă de Primăria sectorului 1 București.

Prin construcția celor două noi celule, capacitatea depozitului a crescut de la 4,5 mil metri cubi, la 6,0 milioane metri cubi. La data prezentului proiect, volumul ocupat de deșeuri pe celulele 1-5 ale depozitului, conform ultimelor măsurători la data la care s-a finalizat Etapa 1 de exploatare (iulie 2015) este de cca. 3.850.000 metri cubi”.

La pagina 7, este menționat faptul că suprafața inițială, ocupată de depozitul de deșeuri, era de 16,5 ha. Din punct de vedere juridic această suprafață aparține Consiliului Local Chiajna, care a concesionat-o, pe o perioadă de 20 ani, firmei S.C.Iridex Group Import-Export SRL București, cu destinația depozit deșeuri menajere.

Ulterior, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziționat, în partea de nord a suprafeței concesionate, o suprafață suplimentară de 10,9 ha pentru continuarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri. Pe această suprafață au fost construite celulele noi 6 și 7.

Dar, în pagina următoare, adică 9, este stipulat că ”La data sistării tempoare a depozitării pe celulele 1-5 (iulie 2015), din capacitatea de 4,5 milioane m3 a corpului principal al depozitului (celulele 1-5) era ocupat cca. 80%, adică un volum depozitat de cca. 3,85 mil. metri cubi.”.

Toate aceste afirmații ale unui document, emis chiar de către IRIDEX, nu pot să nu te facă să te întrebi care este, oare, capacitatea reală și legală de depozitare a gropii de gunoi de la Chiajna?

INFINITUS - Creativity Level: Infinite

Agenție de publicitate online. Servicii Graphic Design și Publicitate pe Facebook

Comments are closed.